Dili-26/07/2024-Média
Defisiensia, Sekretaria Estadu Igualdade halo abertura
ba diskusaun Feto sobrevivente violensia bazeia ba jeneru nia asesu ba justisa,
rai no propriadade nia dezafius no posibilidade iha orsamentu jeral estadu,
hodi asegura feto nia direitu ba rai iha Timor-Leste.
Tuir Sekretária
Elvina Sousa Carvalho hatete, atividade diskusaun ne’e hodi
asegura feto nia direitu ba rai no propriadade hanesan xave ba fundamental ba
empoderamnetu ekonomia no dezenvolvimentu feto nia direitu presiza diskute,
hodi fó oportunidade ba feto sira bele asesu ba rai.
“Asegura feto nia asesu
ba rai no propriadade ne’e fundamental tebes, hanesan xave ba empoderamentu
ekonomia no dezenvolvimentu feto nian bainhira la asesu ba rai no propriadade
maka sei laiha justisa ba feto no feto sira laiha seguransa ba hela fatin,
hanesan uma no redimentu, ema hotu hatene feto hela iha área rural moris hanesan
agrikultor ne’e sai hanesan kapital importante ba feto no mane sira atu jere
rekursu produtivu ida, atu produs aihan no halo negosiu, hodi aumenta redimentu
no hakonu sira nia nesesidade loro-loron”, Dehan SEI iha Salaun Delta Nova,
26/07.
Hatutan SEI apresia ba
politika ne’ebé iha, hodi asegura direitu feto nia asesu ba rai no propriedade,
tanba durante ne’e mane mak direitu barak liu feto hodi asesu ba atividade hotu,
liuhusi diskusaun SEI, Fokupers no parseiru sira diskute hodi haree ba problema
sira ne’e.
“Hau apresia ho TL nia
politika no enkuadramentu legal iha ona provizaun ba asegura direitu feto no
ema vulnerabel sira, ita hatene kultura maioria dumina husi mane ka kultura
patriakal ne’ebé fó valor ba mane sira atu sai na’in ba rai, no direitu ba rai.
Diskusaun ne’e realiza husi SEI ho Fokupers, tanba importante atu haree no
diskute knaar no responsabilidade estadu no teras propriadade tuur hamutuk,
hodi hakonu direitu feto nian, hodi sai-na’in ba rai hanesan mane maluk sira no
vulneravel bele asesu ba rai”, Subliña
SEI
Iha fatin hanesan Diretora
Ezekutiva Fokupers Domingas Afonsu Amaral hatete, diskusaun ohin atu diskute
kona-ba asegura feto nia direitu iha prosesu justisa, no direitu ba rai
propridade sira iha ita nia nasaun, nune’e ema hotu iha direitu hanesan asesu
ba rai.
“Ohin ita halo
diskusaun ho tema “Feto sobrevivente violensia bazeia ba jeneru nia direitu
asesu ba justisa, rai no propriadade”, iha eventu ohin loron Fokupers servisu
hamutuk ho SEI hanesan makinaria estadu ne’ebé durante ne’e hala’o esforsu
barak, hodi lori promosaun ba igualdade jeneru, ami hanoin katak importante atu
envolve SEI hanesan parseria, hodi asegura direitu ba iha rai no propriadade
ne’e hanesan direitu fundamental husi ema hotu-hotu liuliu feto sira”, Afirma
Diretora Fokupers.
Diretora afirma tan, kestaun
direitu ba rai no propriadade importante Fokupers rasik rekoñese katak durante
ne’e Fokupers fó asistensia ba kazu violensia domestika, no krimi sira liuliu
ba feto sira. Tanba kazu ema-na’in sanulu ne’ebé iha Fokupers ho Rede ba rai
lori kazu ne’e ba resjista iha defensor public, no ita konsiente kazu direitu
ba rai hanesan kazu sivil, maibé nia prosesu la’o kleur.
Entretantu, SEI sei
servisu hamutuk Fokupers ho parseiru sira hodi haree ba problema sira hotu iha
TL, no halo sosializasaun ba lei ne’ebé relevante ba feto nia direitu ba rai no
propriadade atu ema hotu iha diretu ba rai hanesan. Tinan ida ne’e Oxfam apoiu
fundu ba atividade Fokupers, hodi asegura sobrevivente nia direuitu ba rai no propriadade hamutuk orsamentu 44
mil.
Jornalista
: Geraldino Magno
Editor:
Média RKDTL
0 Comments