Dili-06/03/2025-Média Defisiensia, Organizasaun Naun Governamental RAEBIA Timor-Leste hamutuk ho Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peska no Floresta liuhusi Diresaun Nasional Agrikultura
Hortikultura no Protesaun Plantas realiza atividade worshop, hodi aprezenta rezultadu servisu no ensera
programa Sistema Banku Fini komunidade ne’ebé hala’o durante ne’e.
Diretóra Exekutivu ONG RAEBIA Timor-Leste, Josefa
Guterres hatete, atividade ne’e diskute atu hato'o resultadu servisu sira husi
representasaun ne'ebé ONG RAEBIA TL implementa programa Sistema Banku Fini
Komunidade iha suku Batar ho Fadabloko.
"Projeitu ita tenke termina iha fulan Febreiru no ita ensera programa durante ita hala'o iha komunidade sira indetifika de’it fini no ai-horis ne'ebé existe iha suku laran, hodi tau iha sentru uma Banku Fini Komunidade. Tanba RAEBIA Timor-Leste halo konstrusaun uma Banku Fini Komunidade iha suku rua, ne'ebé ita rekolla de’it fini indetifika ona iha suku refere no rekolla nia musan liuhusi ai-horis, hodi tau iha Sentru Uma Banku Fini Komunidade”, Dehan Diretora RAEBIA iha salaun Timor Lodge, 04/03.
Diretora hatutan tan, fini ne’ebé utiliza hodi rai
amostra fini mak ho musan ba ai-horis ne’ebé kultiva nomos la kultiva mak
existe iha suku laran no prepara registu tan fini iha suku targertu sira bele kuda
iha tempu tuir mai.
“Halo karakterizasaun no observasaun ba ai-horis ne’ebé
mak kultiva nomos la kultiva. Atividades prepara seed catalogue ba ai-horis ne'ebé iha. Estabelesimentu plot
diversidade hanesan fatin ai-horis ne’ebé halo karaterizasa foku liu ba ai-horis
sira ne’ebé iha kultiva ho fini musan. Estabelesmentu Field Gene Bank Field
Gene Bank, fatin ne’ebé mak utiliza, hodi kuda ai-horis no ai-han ne’ebé laiha
musan hanesan Ai-farina, Fehukmidar no seluk tan atu bele halo observasaun no halo
karaterizasaun ba fatin no mos bele prepara fini atu kuda iha epoka tuir mai”,
Informa Diretora.
Iha fatin hanesan Diretor Nasional Agrikultura
Hortikultura no Protesaun Plantas Luciano Nuno dehan, apresia tebes ba grupu
sira nia servisu neneik-neneik nafatin koopera hamutuk harii grupu ne’e, hodi
realiza programa refere iha suku kona-ba rai-fini hodi garantia bele kuda fila
fali nune’e bele faan iha rai-laran no ba rai-liur.
“Programa rai fini ne’e ita bele koalia dehan katak inan
aman sira desde uluk ona, buat fini ne’e han balu no rai-fini, ita mós bele
garantia ita nia kualidade iha ita nia rai-laran no ita mós bele faan ba rai-
liur. Ita presiza sistema hanesan agora dadaun komesa ona husi grupu sira ne’ebé
implementa hanasa inan aman sira implementa kona-ba fini. Hau temi posi
anatrofiku tarde entaun ita distribui ba komunidade agrikultór sira, no fó
formasaun ba sira prepara sira”, Salienta Diretor Luciano Nuno.
Entretantu, atividade worshop ne’e koalia kona-ba oinsa
halo tropiku no produs hare, batar no
fore sira, tanba dadaun ne’e ministeriu preve osan ba agrikultura sira, nune’e grupu
agrikultutra sira bele produs rasik fini liuliu ba hortekultura iha espasu ruma
ita mós bele faan ba rai-liur tanba ne’e husu ita hotu nia kolaborasaun no servisu
hamutuk iha futuru sai di’ak liu tan.
Jornalista : Geraldino & Jaime (Estajiadu)
Editor : Média RKDTL
0 Comments