Dili-07/08/2024-Média
Defisiénsia, Sekretariu Estadu Formasaun Profisional
no Empregu, nia Diresaun Sekretariadu Estrategia Nasional Empregu liuhusi Sentru
Informasaun Merkadu Traballu, realiza Semináriu Nasionál “Dezafiu Kriasaun Empregu
iha Timor-Leste”, hodi rona parte hotu
nia ideia kona-ba dezafiu dezempregu iha Timor-Leste 5.1% oinsá atu redus.
Tuir Diretor Sentru Informasaun
Merkadu Traballu Jeraldo Monis hatete,
objetivu seminar ohin atu hetan informasaun sira husi parte hotu atu tau ideia
hamutuk, hodi haree ba dezafiu dezempregu sira, no kria planu hodi responte ba
problema dezempregu ne’ebé ita hasoru dadaun.
“Objetivu prinsipal oinsa ita bele gaña informasaun sira no hetan informasaun husi oradór sira ne’ebé eksperta ba iha ita nia dezafiu dezempregu ne’ebé ita iha, oinsá ita bele kria kampu traballu ba ita nia joven sira. Dadaun ita hetan problema boot iha dezempregu sei iha 5.1%, ida ne’e ita husu matenek-na’in liuliu reprezentante husi akademista no sentru formasaun sira atu hetan informasaun, hodi halo planu tuir dadus ne’ebé iha hodi responde ba komunidade sira halerik hela iha baze hodi responde”, Dehan CIMT Jeraldo iha salaun CNE, 07/08.
Hatutan CIMT katak,
dadus estatistika hatudu iha 2021 tasa dezempregu 5.1 % no dadaun ne’e TL iha
problema dezempregu boot, no CIMT ho parte relevante sira sei servisu hamutuk
hodi haree no halo peskiza fali ba tasa
dezempregu ne’e iha tinan oin.
“Dadus ne’ebé rekolla
oinsá kria politika ne’ebé di’ak ba iha problema dezempregu nian, liuhusi
peskiza ne’ebé servisu hamutuk ho Instituisaun Nasional Estatistika Timor-Leste
iha 2021 ita hetan tasa dezempregu iha 5.1 % husi pontu ne’e oinsá ita bele redus,
no dadaun iha ona planu atu halo peskiza forsa traballu ba tinan 2025 ita sei servisu
hamutuk ho INESTL hodi hetan fali dadus tasa dezempregu ne’ebé ita iha, hodi
hatene sei nafatin 5.1% ou menus husi ne’e ka aumenta ita bele hetan iha tinan
oin”, Afirma CIMT.
Diretor ne’e akresenta atu kria politika di’ak, hodi responde nesesidade juventude
sira ne’ebé sedauk iha skell bele fasilita formasaun no kria kampu trabllu, liuhusi servisu hamutuk ho CCITL, atu
bele iha vontade di’ak hanoin di'ak, hodi kria kampu traballu ba juven sira. Kampu traballu iha limitasaun boot investór sira mai, maibé sedauk investe
iha ita nia rai, hodi akumula joven sira bele asesu ba servisu ne’e sai problema
boot ba SEFOPE no parte relevante sira seluk,
hodi resposabiliza ba tasa dezempregu iha TL.
Iha fatin hanesan Reprezentante Embaixadora Australia iha Timor-Leste Elisa Terseira hanesan Sekretaria ba Ekonomia no Negosiu iha Embaixada Australia esplika, Australia sei apoiu TL iha atividade
hotu, hodi redus dezempregu iha TL liuhusi apoiu ba investimentu lokal sira,
hodi halo dezenvolvimentu iha TL.
“Ami kontinua apoiu
Timor-Leste hodi responde ba dezafiu
dezempregu liuhusi ligasaun ho autoridade lokal no investimentu lokal sira, ami nia estrategia iha Sudeste Asiatiku sei
to’o 2040, hodi apoiu dezenvolvimentu ba
emprezariu no ema ba ema iha TL, hodi fó benefisu ba nasaun rua ne’e
liuliu loke oportunidade ba ema hotu bele asesu ba kampu trabllu no hau hein
katak seminariu ne’e sei fó opotunidade ba ita hotu hodi resolve opstaklu sira,
maibé hanoin di’ak hodi dezenvolve atividade sira ba redusaun dezempregu iha TL”,
Tenik Embaixadora iha TL
Entretantu, seminariu
ne’e atu rona informasaun balun husi parte CCTL nia hanoin kona-ba dezafiu ne’ebé
sira hasoru no oinsá atu resolve no Akademista, Sektor Privadu no Sentru Formasaun
sira nia hanoin no dezafius ne’ebé sira hasoru, hodi haree hamutuk ba redus
tasa dezempregu ne’ebé iha.
Jornalista
: Geraldino Magno
Editor:
Média RKDTL
0 Comments