SEFOPE KONKLUI SEMINARIU NASIONAL RELASIONA HO SELEBRA LORON MUDIAL TRABALLADÓR



Dili-01/05/2025-Média Defisensia, Sekretariu Estadu Formasaun Profissional no Empregu (SEFOPE), konklui Seminariu Nasional relasiona ho selebrasaun loron Mundial Traballadór nian iha loron 1 fulan Maio Tinan ne’e.

Tuir  Diretor Jeral SEFOPE, Carlito do Rosario Cabral hatete, atividade seminariu ne’e hodi komemora loron traballadór nian, tanba ne’e oradór mai husi parte relevante  sira sei koalia kona-ba “Promove Justisa Sosial no Traballu Dignu ba Traballadór sira iha TL, hodi Kria Harmonizasaun ba Kondisaun Servisu ne’ebé Seguru, Saudavel no Protezidu hodi Kontribui ba Kresimentu Ekonomia Timor-Leste.

“Ami komemora loron traballadór nian halo seminariu nasional no oradór sira husi parte relevante sira, traballadór no  empregadór sira-nia direitu no dever, traballadór sira sei hato’o papél traballadór nian. Tanba ne’e oradór nain haat (4), mai husi SEFOPE sei lori kona-ba polítika papél sira nian, CCITL sei lori papél rasik oinsa tau matan ba traballadór sira ne’ebé sira emprega ba, KSTL sei koalia direitu dever kondisaun traballadór sira nian, INSS sei koalia oinsá traballadór hetan asidente no karik tama tinan reforma oinsá sira nia diretu no dever sira kontribui liuhusi INSS. Nune’e traballadór sira hatene sira nia direitu karik tama iha final reforma, saida mak sira sei hetan husi seguransa sosial ne’e rasik”, Dehan Diretor Jeral SEFOPE iha Salaun Luz Klarita, Dili 30/04.

Diretor Jeral SEFOPE hatutan tan, Lei traballu Nu.4/2012,sei proteze ba traballadór sira hotu-hotu atu formal no informa ba iha sektor privadu, no sektor oi-oin sei kobre hotu, nune’e hodi hato’o ba konsellu ministru atu aprova hodi bele asegura maluk sira servisu iha área risku sira.  

“Ita nafatin tau matan ba sira ne’ebé de’it sira servisu ba Lei sira iha balu atu haree, tanba tuir lei traballu tinan rua tenke halo revizaun entrega ba iha MKE sei hein aprezenta ba konsellu ministru, hodi bele diskute hodi bele hetan autorizasaun  aprovasaun nune’e hadia servisu hotu-hotu liu-liu iha parte governu, oinsá bele asegura maluk sira servisu iha área risku sira. Salariu minimu SEFOPE liuhusi diresaun traballu halo fali rekonsultasaun ida ba públiku, tanba esbosu ne’ebé agora atu aprezenta ba konsellu ministru kata iha 150 dolar kada fulan. Haruka ona ba Konsellu Ministru seidaun hetan aprovasaun”, Afirma DJ SEFOPE.

Iha fatin hanesan, Emprezariu Adriano de Jesus Barreto, hanesan emprezariu Uma Asia Motorizada Lda, dehan orgullu ba SEFOPE ba programa ne’ebé hala’o hodi motiva empreza hodi fó servisu ba timoroan, sira husu ba future kontinua programa ne’e tanba di’ak ba grupu no emprezariu sira.

“Hanesan kompania orgulhu boot teb-tebes programa SEFOPE nian ne’ebé mak iha, ami agradese atu motiva ami nia empraza atu esforsu aan atu bele fó servisu ba timoroan sira ne’ebé gora dadaun servisu hela, ami apresia no agradese ba programa ida ne’e. Ami rekomenda katak tinan oin mai di’ak liu tan bele kontinua programa ne’ebé mak SEFOPE hala’o ne’e di’ak teb-tebes, nune’e traballadór sira ne’ebé mak servisu iha rai ida-ne’e pelumenu empreza sira tau netik iha leten atu sira bele kontente”,Subliña Emprezariu Adriano.

Tuir Josefina Baquita da Silva hanesan traballadora servisu Kompaña Neymar Uni-Pesoal, Lda, esplika durante nia servisu iha Kopanña Neimar durante tinan rua ona simu salariu 1.20 Dolar sente la to’o hodi sustenta moris, tanba ne’e husu governu atu bele tau atensaun ba salariu sira.

Hau Servisu durante tinan 2 ona iha Kompaña Neymar Uni-Pesoal, Lda, hau hetan salariu dollar amerikanu Atus Ida Rua-Nulu (1.20.00$)  ne’e sente la to’o, tanba salariu ne’ebé mak ki’ik liu, husu ba governu sira bele aumenta tan salariu, se governu atu halo ida ne’e sae ba 1.50.00 dolar sente di’ak bele ajuda traballadór sira nia atividade moris lor-loron nian. Tanba dadaunj ne’e sente difisil. Tanba iha Dili ne’e buat hotu-hotu presiza osan, se laiha osan ita sei la halo buat ida, iha ne’eba kompanña sei fó tan bonus kona-ba, kompanña super-merkadu sabadu no domingu la feriadu la taka, maibé iha ne’eba sira fó estra nian hanesan loron ida 8.00 dolar, sasan sempre foli sa’e no tun”, Tenik traballadora Josefina.

Jornalista  : Eufrozina Braz

Editor       : Média RKDTL

 

Post a Comment

0 Comments